Adina Necula

Posts Tagged ‘carte

Ieri seara, alaturi de colegele mele de la HotCity.ro si de cateva bloggerite dragi, am vizionat in sala VIP a Cinema City din AFI Palace Cotroceni, filmul Eat, Pray, Love realizat dupa cartea cu acelasi titlu semnata Elizabeth Gilbert.


Imi amintesc ca am rasfoit cartea in urma cu ceva timp, cand s-a aflat si in redactia noastra, iar Dana i-a realizat un review care nu putea trece neobservat. Foarte multe amanunte din carte nu imi aminteam si prin urmare nu pot spune ca am avut asteptari legate de respectarea firului epic.

Ieri seara la Cinema City in asteptarea inceperii filmului. Credit foto: Nina Costea (www.toane.ro)

Iar daca stau bine si ma gandesc, nici nu mi-as fi dorit acest lucru, pentru ca odata vazut filmul prefer sa raman cu acele aspecte pe care le consider esentiale din punct de vedere al mesajului.

Dincolo de eterna poveste a regasirii de sine si a detasarii de lucrurile prea putin importante, Eat, Pray, Love reuseste sa dezbata de-a lungul a 2 ore si jumatate, o problema cat se poate de actuala in societatea contemporana: lipsa reperelor.
Nu este vorba despre capriciile unei femei trecute de 30 de ani, nici despre calatorii in colturi indepartate ale lumii si nici despre meditatie sau vreun cult indoielnic. In extensis, nici Julia Roberts nu este o eroina tipica de film, ci o persoana care la fel ca multe altele incearca sa isi determine cateva crezuri.

Lucrurile urmeaza o nota de firesc, iar farmecul filmului tocmai in acest punct se gaseste. Cateva replici sunt menite a te pune pe ganduri. Nu stai in fiecare zi sa te gandesti cum te-ai simti daca un admirator te-ar surprinde cu o fraza spontana precum ”in ochii tau vad delfinii aplaudand”. Ar merita un Thumbs Up de sorginte indiana sau macar un „like” pe Facebook.

Intr-o anumita masura, filmul imi aminteste de „Before Sunrise”. Nu tresar in fotoliu la scenele de actiune si nici nu stau cu sufletul la gura urmarind parcursul eroilor. In schimb, ma plimb cu mintea prin locuri descrise pe ecran, cad pe ganduri si fac asocieri intre oameni, situatii si amanunte care ma inspira. Oricand as schimba un film de aventuri, plin de suspans, cu unul in care ma las sedusa de magia povestii, in absenta formatului 3D sau a efectelor speciale.

La finalul filmului, am observat pe chipurile fetelor din sala zambete largi. Unul dintre personajele filmului, spunea ca tacerea este precum un lifting facial. Eu as adauga ca o lectie de viata spusa asa cum trebuie si ilustrata in mod expresiv, actioneaza ca un lifting de lunga durata si poate produce chiar schimbari de atitudine… atata timp cat zambetul asternut vine din inima. Iar la un moment dat poate si din.. ficat (veti intelege despre ce este vorba dupa ce vedeti filmul).

Multumesc Cinema City pentru invitatie!

Suna cumva sec. Si intr-o mare masura asa si este. Primii fulgi de nea cazuti ieri in Bucuresti au reusit sa imi dea planurile de plecare peste cap. Intr-un oras si asa posomorat si deprimant, zapada depusa cu sarg pana in pranz a declansat un adevarat haos atat pe strazi cat si in creierele temeinic zdruncinate ale unor oameni.

Nu mai detaliez ci ma rezum la a va spune ca m-am cufundat asa cum era firesc in moda. Si nu oricum, ci plenar. Nu in graba de a pleca la job (unde tot moda fac insa cumva pe fast forward, prinsa intre mail-uri, articole de stil personal si tendinte, intalniri, shooting-uri si discutii telefonice) sau de a ajunge la vreun eveniment. Am rasfoit in liniste paginile unei carti pe care o aveam de doua saptamani pe masa si din care nu apucasem sa citesc decat 2 vreo pagini: „Barbatul si moda” de Adina Nanu si Ovidiu Buta. Remarcabil demersul si dialogul dintre doua generatii ce se regaseste in scriitura. Plus desenele Adinei Nanu, foarte explicite si de o calitate ireprosabila.

Apoi, vagei tristeti ramase din anularea planurilor de calatorie, i-am gasit leac in cateva imagini surprinse cu al meu Samsung i8910 HD, pe care le privesc ca pe niste tablouri de iarna.

Astazi sper sa reusesc sa plec la parinti. Spun sper, pentru ca am mai invatat acum pe final de an, ca niciodata nu pot fi sigura 100% pe lucruri la a caror indeplinire concura forte exterioare. Si ca sa o citez pe Coco Chanel:

„The most courageous act is still to think for yourself. Aloud.” …. si as mai adauga aici „to turn fashion on slow motion just for yourself”.

Dap pana si Barbie imbatraneste. Ei parca nu i se vad ridurile iar odata cu trecerea timpului devine din ce in ce mai ravnita, intocmai ca un vin bun pastrat cu grija ani de-a randul.

La 50 de ani arata mai bine ca oricand. Si cred ca si la 100 va arata la fel de bine. Cu parul ei blond platinat, ochii mari si rotunzi, buze perfecte si talie de viespe, Barbie a fascinat generatii la rand.

6g

Acum in prag de aniversare are si o carte dedicata, evident cu o coperta cat se poate de roz. 129 de pagini, 69 de ilustratii realizate pe hartie de cea mai buna calitate, asamblare manuala si un pret pe masura: 500 de dolari pentru un exemplar.

2g


Urmareste-ma la Beyond Beauty Paris

Introdu adresa ta de e-mail pentru a te abona la blogul meu si vei primi update-uri zilnice cu tot ceea ce scriu direct pe mail.

Alătură-te altor 54 de urmăritori

Castigator roblogfest 2010

  • Niciunul
  • vio: gadgetul asta este senzational, sincer va spun este un "must have", eu personal am testat si ipad-ul unui prieten care si l-a luat in vara din state .
  • Ema: Am avut si eu ocazia sa incerc aceste produse si, in ciuda faptului ca folosesc zilnic numai produse profesionale, am recunoscut calitatea Phyto carei
  • adinanecula: Galaxy Tab-ul era intr-adevar cat se poate de "amprentat" asa cum bine spui, insa are o scuza: numerosii invitati prezenti la lansare nu s-au putut ab

Urmareste-ma la PFW

Follow me on Twitter

Follow me on Facebook

Cu spor si drag

sustin blogosfera feminina

Blog Stats

  • 420.432 hits

Actualizări Twitter

mai 2021
L M M J V S D
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  
%d blogeri au apreciat: