Adina Necula

Posts Tagged ‘haute-couture

Inceputul lunii iulie a marcat la Paris un adevarat regal in moda. Prezentarile haute-couture s-au desfasurat parca cu mai mult aplomb comparativ cu anii trecuti, iar structura in sine a colectiilor s-a pozitionat pe un alt palier, mai apropiat de ceea ce inseamna cu adevarat arta couture si acel segment exclusivist de cliente care au inca puterea financiara de a cumpara piese vestimentare care surclaseaza tendintele si se situeaza in zona luxului absolut.

In urma cu ceva timp, spuneam ca tot acest balon de sapun care a cuprins noile modalitati de expresie si comunicare artistica, va avea un moment in care isi va atinge pragul de saturatie si se va descopune in particule minuscule la fel de repede cum a prins conturul initial.

Ei bine, iata ca nu doar modalitatea de abordare a suferit modificari ci si structura prezentarilor in sine. Prins in exercitul sau cu aer ecvestru pentru primavara-vara 2010, John Galliano a prefigurat intr-o oarecare masura atmosfera ce avea sa cuprinda cel putin o parte dintre show-urile de anul acesta: revenim la esenta couture si ne amintim de prezentarile de salon, intime si destinate unei clientele bine selectionate.

Prin urmare, nu este de mirare ca Givenchy a ales sa isi imagineze prezentarea intr-un cadru restrans in Place Vendome, modelele aparand portretizate ca intr-o opera de arta in rochii lungi ale caror detalii anatomice au pus in valoare silueta, asemenea modului in care un pictor isi traseaza ultimele tuse de culoare pe panza.

Citeste continuarea aici.

Haute Couture Women’s Collections a inceput in forta la Paris, prezentarea Christian Dior marcand ziua de ieri, printr-o explozie de culoare si fantezie tradusa in una dintre cele mai spectaculoase colectii asupra careia John Galliano si-a pus amprenta.

O selectie a celor mai rare specii de lalele, cultivate cu grija intr-un mediu deschis exclusiv cunoscatorilor. Designerul insusi a marturisit ca a petrecut ore in sir studiind modul in care lumina se prelinge pe petalele florilor si cum intregul contur al acestora se modifica intr-un joc al umbrelor vecin cu arta teatrala.

Tonuri de albastru intens, mov, negru profund (aminteste de laleaua neagra si misterul seductiei prelins din potirul cu licoarea care tulbura simturile si incita in amurg), accente de galben, rosu imperial, s-au lasat descoperite de ochii audientei, intr-o cadenta rafinata, potentata de misterul ascuns intre petalele cu contururi nedefinite.

John Galliano si-a demonstrat inca o data maiestria, drapand, plisand, jucandu-se cu volanele, creand volume si redefinind silueta cu o naturalete exemplara. Asemeni unui veritabil maestru, designerul a dat nastere unor noi specii de flori, pe care le-a sadit in propria gradina inmiresmata, invitandu-ne sa le admiram si sa le descoperim mirajul.

Brocartul atat de bogat texturat, a contrabalansat finetea organzei cu sclipiri redate parca de un praf de stele fin, presarat din belsug odata cu caderea noptii. Din potirul de bronz, se prelinge un nectar dulceag, insa extrem de provocator, care ramane pe buze si atrage asemenea fructului oprit din gradina paradisiaca.

Intr-o sala decorata cu mult bun gust, din incinta Hotelului Radisson SAS, asa cum ne-a obisnuit Alexandru Ciucu la prezentarile sale, a avut loc aseara un show cu pretentii suprarealiste.

Marturisesc ca asteptam cu mare interes, ceea ce Alexandru Ciucu a declarat a fi o colectie haute-couture masculina. In primul rand pentru ca termenul cu pricina devine un nonsens atunci cand vine vorba de moda masculina (nu exista creatie haute-couture pentru barbati) si in al doilea rand pentru ca demersul lui Alexandru Ciucu se anunta a fi unul cel putin ambitios.

Universul modei te poate atrage de nenumarate ori intr-o poveste fabuloasa, imbatandu-te cu aburii unei licori nascatoare de iluzii. Iar in anumite perioade astfel de tentatii se pot dovedi chiar benefice pentru demersul artistic, stimulandu-ti imaginatia si incurajandu-te sa abordezi noi zone ale esteticii vestimentare.

Problema intervine in momentul in care te lasi in mod tacit cuprins in poveste si ajungi sa o declini in scene secundare, fara nici o legatura cu punctul de pornire. Iar atunci se instaleaza confuzia, iar ceea ce initial ar fi putut insemna un exercitiu plin de substanta, se transforma intr-o incercare nereusita de a impresiona un public deja plictisit de basme nemuritoare.

Multumiri lui Alexandru Buruntia pentru fotografii.

Continuarea cronicii mele aici.

Saptamana trecuta Parisul a fost gazda prezentarilor haute-couture primavara-vara 2010, care au urmat celor pret-a-porter masculine pentru toamna-iarna 2010-2011. Anul acesta in calendarului show-urilor haute-couture, desfasurate in mod traditional pe parcursul a trei zile, i-a mai fost adaugata o zi speciala dedicata membrilor Haute Joaillerie: Boucheron, Cartier, Chanel Joaillerie, Chaumet, Christian Dior Joaillerie, Mellerio dits Meller si Van Cleef & Arpels.

Despre cateva dintre cele mai inspirate colectii haute-couture primavara-vara 2010, asa cum le-am perceput eu, am scris aici.

Prezentarile haute-couture care au loc zilele acestea la Paris, mi-au intarit si mai mult credinta ca fanteziile frumos ambalate (inca) vand exact ceea ce isi doreste publicul.

Intr-o perioada in care ne este teama sa privim direct realitatea si sa ne confruntam cu ea, apelam la povesti. Si mai cu seama ne dirijam creierul astfel incat sa ne putem idenfica intr-o oarecare masura cu acestea. Iar cum industria cinematografica ne serveste din plin, povesti nascatoare de iluzii, tindem sa cadem prada din ce in ce mai mult acestui univers, care insa din pacate se naruie asemeni unui balon de sapun la contactul cu … propriul dressing.

De cele mai multe ori, vrajiti de imaginile care se perinda pe podium, uitam ca moda nu se petrece in viitor, iar tot ceea ce reusim sa construim la nivel mental nu reprezinta decat proiectii ale unor deziderate, induse pana la urma de o industrie care are o agenda foarte bine stabilita.

Hainele sunt facute pentru a fi purtate, nu pentru a fi asezate intr-un glob de cristal si privite asemeni unei opere de arta intr-un muzeu. Sursele de inspiratie declarate ale designerilor nu au nimic in comun cu realitatea. Este acelasi principiu care se aplica in cazul reclamelor televizate: percepem mesajul, ne raman in minte cateva imagini “apetisante” ale produsului, iar in momentul in care il cumparam si il desfacem ramanem cu discrepanta dintre ambalaj (asteptari) si continut (modul in care se prezinta in realitate produsul).

De cele mai multe ori, ne dam seama ca ce am achizionat in virtutea reclamei nu putem utiliza. Iar atunci preferam sa ne rezumam la obiecte conexe, situate pe un teren “sigur”, fara a renunta insa la brand.

Publicul avid de fantezii, caruia i-au fost servite pe tava ani de-a randul aceleasi imagini diferit cosmetizate, ramane in taramul iluzoriu fara a manifesta insa un comportament de “shopping” consistent. Se obisnuieste cu a privi, a admira, a urma o directie impusa de altii, lasand la o parte propria judecata si raportarea la ceea ce se intampla “aici si acum”.

Acestea sunt povestile modei. Iar acestia sunt spectatorii care aplauda cu sarg pe de o parte si care in lipsa reperelor, dirijeaza moda pe o panta descendenta.

Nimic nu a reusit sa imi provoace o bucurie mai mare astazi decat show-ul haute-couture Chanel primavara-vara 2010. Anul trecut am asistat la o pledoarie pentru arta origami, intr-o executie absolut fabuloasa marcata de montaje tridimensionale din organza si celofan.


Astazi “The Kaiser” a ridicat inca o data stacheta in ceea ce priveste haute-coutoure-ul. Poate multe voci nu vor gasi colectia de anul acesta, ca fiind la fel de spectaculoasa ca cea de anul trecut, insa secretul si in acest caz consta in detalii si in directia stilistica imprimata de Karl Lagerfeld.


Din punctul meu de vedere, anul acesta Karl imprima tinutelor mai putina rigoare si dramatism.  Senzatia este aceea de suav, delicat, inefabil. Tinutele colectiei denota un aer foarte fresh, iar croiul paleta cromatica, desi este restransa la cateva tonuri pastelate completate de mici accente de culoare, nu se mai inscrie in acelasi registru “rigid” si “solemn”.


Emblematicul costum Chanel este reinterpretat, fustele croite in A fiind inlocuite cu pantaloni scurti lejeri decorati in zona tivului cu tulle. Mai mult decat atat, costumele si rochiile au fost accesorizate cu funde si curele late argintii, precum si cu manusi fara degete in stilul celor purtate de Karl Lagerfeld.


Zeci de metri de matase ivoire sau rose au impodobit rochiile sub forma unor trandafiri suavi, ce pareau ca plutesc in aer, de abia atingand suprafata materialelor. Desigur cameliile au fost nelipsite din alcatuirea tinutelor, fiind integrate cu minutiozitate in broderia bolerourilor sau fiind plasate direct pe reverul sacoului (costumul barbatesc argintiu aproape ca a surclasat rochia de mireasa extrem de elaborata).


O colectie “neon baroque” dupa cum a definit-o Karl, care marcheaza subtila schimbare de directie a Casei Chanel.

Peisajul modei devine din pacate din ce in ce mai trist si mai anost. Nu stiu cum astfel as putea descrie ceea ce se intampla la ora actuala in industria modei. Metaforele nu isi mai au locul si cu atat putin clementa pe care o acordam pana nu cu mult timp in urma.

Inceputul acestui an, in ciuda crizei economice intens mediatizate, nu am crezut ca va aduce cu sine incheierea activitatii unor case de moda cu renume mondial (vezi Christian Lacroix), semn ca lumea modei nu este nici pe departe atat de stralucitoare si de intangibila.

Prezentarile colectiilor haute-couture ce au avut loc saptamana trecuta la Paris (6-8 iulie) s-au desfasurat cu mult mai putin fast comparativ cu anii trecuti (putini si-au mai permis inchirierea unor spatii largi si show-uri somptuoase), iar prezenta presei a fost extrem de limitata.

Designerii au tinut sa invite cu precadere la show-uri clientii fideli, cunoscutii si mai putin persoane “din exterior”. Dovada ca si listele s-au redus simtitor: de la peste 900 de invitati la numai 200.

Christian Lacroix

Christian Lacroix s-a vazut nevoit sa declare in mod franc falimentul. Ultimul sau show haute couture, ce a avut loc pe data de 7 iulie, a fost presarat cu lacrimi de tristete pentru ceea ce a constituit vreme de 22 de ani Casa Lacroix. Colectia a cuprins doar 24 de tinute, realizate cu ultimele stocuri de materiale din atelierul sau.

Jachete perfect croite, siluete dramatice, drapaje dispuse in asimetrii atent gandite si in finalul prezentarii o rochie de mireasa fascinanta prin executie, simbol al sperantei in revenirea la vremuri mai bune.

Furnizorii au fost de acord sa sustina pro bono prezentarea, numai manechinele fiind platite (50 de euro fiecare), dupa cum stipuleaza legea franceza. „I didn’t want to cry.  I want to continue, maybe in a different way, with a small atelier. What I really care about is the women who do this work.”, a declarat Lacroix la finalul show-ului. Trist, mult prea trist si nedrept.

Continuarea aici.


Urmareste-ma la Beyond Beauty Paris

Introdu adresa ta de e-mail pentru a te abona la blogul meu si vei primi update-uri zilnice cu tot ceea ce scriu direct pe mail.

Alătură-te altor 53 de urmăritori

Castigator roblogfest 2010

  • vio: gadgetul asta este senzational, sincer va spun este un "must have", eu personal am testat si ipad-ul unui prieten care si l-a luat in vara din state .
  • Ema: Am avut si eu ocazia sa incerc aceste produse si, in ciuda faptului ca folosesc zilnic numai produse profesionale, am recunoscut calitatea Phyto carei
  • adinanecula: Galaxy Tab-ul era intr-adevar cat se poate de "amprentat" asa cum bine spui, insa are o scuza: numerosii invitati prezenti la lansare nu s-au putut ab

Urmareste-ma la PFW

Follow me on Twitter

Follow me on Facebook

Cu spor si drag

sustin blogosfera feminina

Blog Stats

  • 417,399 hits

Actualizări Twitter

Mai 2017
L M M M V S D
« Noi    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  
%d blogeri au apreciat asta: